A face provizii nu este ceva neobisnuit, mai ales ca multe tari au impus deja restrictii privind exportul de cereale. Cu toate acestea, painea este un produs care se gaseste in continuare in comert, iar numarul mare de fotografii cu paini, chifle si baghete frantuzesti de pe retelele de socializare demonstreaza ca majoritatea celor care coc astfel de produse nu isi pastreaza proviziile de ingrediente pentru vremuri mai grele. Pentru cei aflati in locuinte, care nu pot schimba sau influenta desfasurarea situatiei, coacerea painii reprezinta, mai degraba, o evadare si este o sarcina care il implica pe om in totalitate.
„Producem drojdie pe cat de repede putem, insa cererea este fara precedent”, scrie compania americana Red Star Yeast pe site-ul sau. „Nimeni nu ar fi putut prezice anul trecut ca drojdia va disparea de pe rafturi atat de repede”. Distribuitorii de produse de copt din Franta, Italia, Canada sau Elvetia sustin acelasi lucru.
![]()
Acest proces reprezinta, totodata, o detasare de la obiceiul constant de dezinfectare. Coacerea unei paini se face prin contact cu microorganismele din drojdie, hranirea acestora cu faina si trezirea drojdiei prin caldura.
„Este amuzant pentru ca in urma cu o luna, toata lumea incerca sa aiba o dieta fara gluten. Acum, toata lumea coace”, spune Maddalena Borsato, cercetator la Universitea de Stiinte Gastronomice din Torino si fost brutar la unele dintre cele mai faimoase patiserii din Italia.
![]()
